Cei 7 (sau fără număr) ani de acasă

O variantă pentru care optează tot mai mulți părinți nemulțumiți de sistemul de învățământ din România este educarea propriilor copii acasă. Peste 200 de familii au ales „homeschooling-ul”, un fenomen destul de răspândit în străinătate dar care la noi încă nu este reglementat. Unii părinții care aleg aceasta alternativă nu sunt împotriva educației în școli, ci au decis ca școlarizarea în modul tradițional nu se potrivește nevoilor copilului sau familiei lor. Agenția de Asigurare a Calității în Învățămâtul Preuniversitar (ARACIP), din cadrul Ministerului Educației, își propune să organizeze o dezbatere națională cu privire la această temă. Educația la domiciliu este unul din cele 10 subiecte cu privire la sistemul de învățământ ales de către 1.000 de persoane ce au participat la un sondaj care a stabilit ordinea de zi a dezbaterilor naționale care vor începe de data de 8 mai la Cluj.homeschooling

Educația acasă a apărut pentru prima dată în Dreptul român în anul 2003, în Legea Învăţământului, dar se referă la educarea acasă a copiilor care se nu se pot deplasa. La bază acesta este un model de învățământ american din secolul al XIX-lea care a început să prindă teren la noi în țară, nefiind legiferată în nici un fel în Legea Educației dar care este destul de popular în țările Occidentale, unde educația este obligatorie dar școlarizarea nu. Deşi în 2006 Ministerul Educaţiei a inclus homeschooling-ul în noul proiect de lege a învăţământului, legea nu a fost încă votată. Țările din Europa în care educația acasă este legală sunt: Franța, Austria, Marea Britanie, Slovenia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Ucraina, Lituania, Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Cehia, Portugalia, Rusia, Elveția, Polonia. Controlul guvernamental variază în funcție de stat, în Marea Britanie nefiind necesară înscrierea la o școală sau evaluarea în funcție de anumite examene, pe când în Ucraina regulile impuse de guvern fiind destul de copleșitoare pentru părinții care își educă copii acasă.

Pentru că România este stat membru al Uniunii Europene (UE) nu se pot pune restricții părinților cu privire la acest model de educație. Legislația europeană le permite părinților să își înscrie copiii la orice școală din străinătate, din Uniunea Europeană sau din Statele Unite, și să practice mai apoi învățământul la distanță. Astfel, părinții se ocupă de educarea copiilor acasă iar evaluarea se face tot la distanță, prin trimiterea unor teste si primirea ulterioară a unor foi matricole cu notele și diplomele. Pentru echivalarea studiilor nu ar trebui să existe probleme, copii fiind testați doar pentru materiile pe care le-au studiat la școala străină. Elevii școlilor la distanță sunt evaluați anual și dacă nu obțin la teste măcar nota 6, nu promovează. Dupa 12 ani de studiu, însă, ei susțin bacalaureatul internațional și se pot înscrie la ce facultate doresc.

Educație sub lupa legii

Experții în Educație monitorizează acest fenomen pentru că potrivit Legii Educației, frecventarea școlii este obligatorie, iar părinții care nu-și duc copii la școală sunt susceptibili de amendă. Această monitorizare nu derivă din implicarea statului în viața familiei, ci din obligativitatea asigurării dreptului de educație al copilului. În România, legea prevede ca obligatoriu şi gratuit învăţământul de 11 clase (patru ani de învăţământ primar, cinci ani de gimnaziu şi doi ani de liceu). Ca şi alte domenii, cum ar fi cel al sănătăţii, Statul social porneşte de la dorinţa de a-i ajuta pe cetăţeni, de a veni în întâmpinarea lor punându-le la dispoziţie servicii şi facilităţi care, undeva pe parcurs, au devenit obligatorii.

Părinții care aleg homeschooling-ul se ghidează după Constituția României care menționează faptul că „Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine”. Accentul este pus pe pregătirea copilului pentru viață, informarea și dobândirea de abilități și îndeletniciri necesare în câmpul muncii. Pregătirea are loc într-un cadru intim, sigur și confortabil, cu un program flexibil în funcție de nevoi. Părinții care aleg această variantă de educație sunt direct responsabili de educația copiilor lor. Ei caută să afle care sunt interesele, talentele sau punctele forte ale copiilor. În funcție de nevoile fiecărui copil, se stabilește un program, se aleg materialele didactice, se fac înscrieri la anumite cursuri sau, în unele cazuri, se angajează tutori particulari.

2013-09-09-20-36-09.homeschool-house

Probleme scoase de sub preș

Există o controversă veche între susținătorii și scepticii acestui tip de învățământ. Decizia de a educa copilul la domiciliu nu este una ușoară. Adepții acestui tip de învățământ scot la iveală neajunsurile sistemului românesc de învățământ, dat fiind faptul că România este țara cu cel mai mare export de diplome false. Volumul de informaţii predate în şcoală este foarte mare şi reprezintă o povară pentru copii. Directorii şcolilor, în înţelegere cu unele edituri şcolare, le impun învăţătorilor şi profesorilor să folosească anumite manuale. Părinții se plâng că nu se învață mai nimic în școli, că, deși nivelul academic se dorește să fie ridicat, nivelul real al cunoștințelor asimilate de copii e tot mai coborât. Aceștia cer, însă, ajutor din partea Statului, pentru că în acest moment au doar sprijinul unor școli din străinătate care au implementat învățământul la distanță. Gabriel Curcubete, fondatorul Asociației Homeschooling România se luptă pentru adoptarea unei legi în România pentru a înlesni procedeul educației la domiciliu și în țara noastră: „Cea mai mare problemă a sistemului de învățământ în România este faptul că elevii nu văd materia niciodată sintetizând. Nu văd toata materia deodată, dintr-o perspectivă din care să înțeleagă ce înseamnă tot ceea ce învață ei. Copilul este obișnuit să meargă zi de zi la școală, sa ia materii zi de zi și niciodată nu vine sfârșitul. El este obișnuit să fie dirijat în materia respectivă de către un profesor, un mentor, în schimb dacă copiii de exemplu ar învăța istoria, în două săptămâni ar putea să învețe toată istoria de clasa a VIII-a”, explică Gabriel Curcubete.

Avantajele educației acasă sunt numeroase deoarece se bazează pe un stil de educație personalizată. Chiar dacă în clase sunt de aceeași vârstă, copiii sunt diferiți în ce privește abilitățile și talentele pe care le au, ritmul sau stilul de învățare, starea emoțională sau orice alți factori care intervin în procesul de învățare. Copii pot învăța în propriul ritm, fiind monitorizați direct de către părinți, în opoziție cu educația publică în care părintele nu mai poate supraveghea ceea ce se întâmplă cu copilul. Astfel, se evită pe cât posibil anturajele, abuzurile sau diferitele presiuni care derivă din diferențele de clasă socială. În cele mai multe cazuri părintele care alege homeschooling-ul renunță la opțiunea unui loc de muncă deoarece proiectele de pregătire a lecțiilor, lucrările de control, excursiile, etc, cer un angajament de timp, pentru că practic acesta stă împreună cu copilul 24/7. Acest lucru, însă, se simte în bugetul familiei.

image

Numeroși psihologi nu încurajează abordarea acestui tip de educație. Ei argumentează că deși copii se dezvoltă fericiți într-un mediu prielnic, vor prezenta un handicap major în viață pentru că sunt ținuți departe de ceilalți copii și de ideea de colectivitate, ceea ce va face mai grea adaptarea în societate. În condițiile în care un copil are parte de tot confortul și nu primește provocări din partea necunoscutului, având mereu susținerea părintelui, se poate dezvolta personalitatea unui adult care mereu va avea nevoie de un mediu securizat, în care nu există competiție. Toate studiile făcute pe acest subiect indică faptul că școlarii educați acasă sunt mai bine pregătiți și dotați academic decât cei educați în școlile publice. State precum Suedia sau Germania interzic acest tip de educație pentru că previn astfel formarea unor persoane inadaptate social sau cu comportamente antisociale, care ulterior pot crea probleme societăţii şi Statului prin atitudinile extremiste sau segregaţioniste pe care le-ar putea dobândi în cadrul educaţii la domiciliu.

Acuzat că ar accentua individualismul, homeschooling-ul este văzut de majoritatea cu mult scepticism. Totuși, acesta începe să capete aspecte de sistem creat ca alternativă a  învățământului tradițional defect. La congruența dintre cele două se situează părintele nesigur de varianta cea mai viabilă pentru propriul copil. Se pare că nici experții din învățământ nu găsesc luminița de la capătul tunelului, iar trenul tot mai plin de abandonuri școlare vine în grabă din întunericul neștiinței.

homeschool-encouragement

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s