Anchetă cu acșient moldovenesc

Surprinzător sau nu, un subiect cu o proximitate spațială din zona Moldovei capătă amploare la nivel național. Primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, este suspectat de abuz în serviciu, fiind acuzat că folosea angajaţii Poliţiei Locale, instituţie subordonată Primăriei, să supravegheze anumite persoane, iar directorul Poliţiei Locale Liviu Hliboceanu, şi adjunctul său, Ştefan Avîrvarei îl ţineau la curent cu toate detaliile legate de persoanele urmărite. Firul anchetei, încă în desfășurare, își are începutul în momentul în care Adina Samson, şefa Serviciului Managementului Calităţii din cadrul Primăriei ieşene, l-ar fi denunţat pe Gheorghe Nichita la DNA, după ce el i-ar fi pus pe poliţiştii locali să o urmărească. Acest denunț, care mai apoi a fost retras de către reclamantă, a determinat începerea efectuării unor cecetări de către procurorii DNA. În finalul cercetărilor, aceștia au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşului pentru instigare la: folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată, abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

gheorghe-nichita_1-465x390

Gheorghe Nichita şi Adina Samson aveau o relaţie amoroasă de câţiva ani, mai ales că surse anonime citate în presă au declarat că biroul unde lucrează aceasta era alăturat celui al primarului. Având bănuieli că Adina Samson îl înşeală, Nichita i-ar fi făcut cadou acesteia un telefon mobil pe care i-a instalat un program informatic, cu scopul de a o supraveghea. Prin intermediul aplicaţiilor instalate pe telefonul mobil al femeii, primarul avea acces la conţinutul e-mail-urilor şi mesajelor SMS trimise sau primite.

Primerul avocat al apărării 

Însuși primul ministrul Victor Ponta a reacționat față de situația jenantă care a fost generată de unul din reprezentanții marcanți ai partidului PSD din care face parte. Acesta a mărturisit că „nu ştiam că pentru spionarea unei iubite eşti arestat preventiv”. După ce Gheorghe Nichita s-a autosuspendat din toate funcțiile din PSD, premierul a declarat că „Vreau să spun foarte clar, e dreptul domniei sale de a se apăra, nu ştiu ce e adevărat şi ce nu e adevărat. Mi se pare total inacceptabil o parte din ce am aflat din presă, urmărim persoane, facem presiuni. Şi cred că trebuie să justifice, să explice ceea ce s-a întâmplat”. Cu toate că premierul și-a schimbat opinia cu privire la caz, acesta a revenit asupra ideii că arestarea preventivă trebuie să fie o excepţie şi trebuie aplicată doar persoanelor care au comis acte de violenţă. Premierul nu este singurul care nu a regăsit în ancheta DNA un motiv al arestării preventive, ci și europarlamentarul Ion Mircea Pașcu, care nu a văzut „corupția care sa justifice competenta DNA de a se ocupa de acest caz”.

256241619_T

Binomul SRI-DNA întră în acțiune

Ion Cristoiu, argumentează într-un editorial publicat pe site-ul Evenimentului Zilei că Gheorghe Nichita nu a comis niciun act de corupție, ci un abuz prin folosirea polițiștilor locali. Toată tevatura cu ridicarea primarului de la locuința sa, cu reținerea, cu propunerea de arestare preventivă sunt doar acțiuni prin care Binomul SRI-DNA dorește să facă praf imaginea unui dușman: „Pentru că vin alegerile locale, primul test al anului 2016. Binomul SRI-DNA a trecut deja la decimarea primarilor PSD pentru a crea condițiile propice victoriei în alegeri a PNL, Partidul Meu al lui Klaus Iohannis”. În viziunea jurnalistului, percheziția a fost făcută de ochii lumi pentru că „ea a avut menirea de a contracara orice acuzație de părtinire prin reținerea lui Gheorghe Nichita, unul dintre cei mai importanți primari PSD. Uite, l-am călcat și pe Cristian Adomniței! Mai poate spune cineva că acționăm politic?”. Alte primării pentru care s-au făcut percheziții, precum cea din Timișoara, condusă de un primar PNL nu au fost mediatizat la fel de mult. „Ai lor sunt percheziționați de ochii lumii. Ceilalți sunt arestați pe bune. Binomul SRI-DNA a intrat în campania electorală pentru alegerile locale din 2016!”.

Cazul primarului amorez care şi-ar fi spionat iubita cu ajutorul Poliţiei Locale, a ajuns și în presa internaţională. Associated Press a scris despre dosarul în care este implicat primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita. Ziariştii relatează despre felul în care primarul şi-a folosit influenţa politică pentru a obţine avantaje personale.

354tgffb_67889300

Cele 50 de fețe ale cazului Nichita

Dincolo de opiniile cu privire la scopurile ascunse ale anchetării întreprinse de DNA, acest subiect de presă a fost tratat în numeroase rânduri în mass media, exploatându-se latura de can-can a întregii situații. Numeroase detalii picante și pe alocuri inventate cu privirea la acest subiect au fost oferite publicității. Informații cu surse de tipul „potrivit unor angajaţi ai primăriei”, au fost cele care au condimentat procedura greoaie și greu de explicat a anchetei care a început pe numele primarului Iașului. Pentru multe publicații ale presei, procedura juridică pare a fi prea complicat de redat publicului larg și nu vinde la fel de bine ca detaliile incendiare ale unei relații amoroase dintre primar și amanta sa. Majoritatea articolelor din presă legate de acest subiect redau aspectele „incendiare” cu care publicul a devenit din ce în ce mai familirizat. Astfel de practici reflectă în mod evident interesul publicațiilor pentru jurnalismul investigativ, mult prea dificil de abordat. Cu numeroase lacune și incertitudini, au fost preluate ca adevărate informații care nu-și aveau fundamentul în realitate. Indiferența cu care s-au făcut astfel de erori demonstrează gradul de profesionalism pe care fiecare publicație și-l asumă de vreme ce nu sunt luate măsuri concerte în direcția reparării daunelor înfăptuite în reflectarea greșită a unor aspecte cu privire la un subiect de presă.

Dirijați sau nu politic, numeroși actori ai mas-media cad în capacana de a obține beneficii financiare prin exploatarea senzaționalului din faptele de presă. Atâta timp cât publicul nu observă această denaturare, ba chiar este deschis în receptarea detaliilor picante, profitul nu întârzie să apară. Ce-ar putea să răstoarne acest model de  presă tabloidă care a devenit ca un virus pentru care pare imposibil de găsit un antibiotic? Variantele de răspuns întârzie de mult timp să apară.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s